Poate un cioban să ajungă mare lider? Nu la oi, ci conducător de oameni, influențator al destinelor? Lider chiar pentru oameni cu multă carte?Răspunsul este da. Chiar a existat unul: pr. Cleopa Ilie, un cunoscut stareț și duhovnic de la Mănăstirea Sihăstria. Era din familie de oameni obișnuiți, ardeleni stabiliți în Moldova, după cum ne informează pr. Ioanichie Bălan, biograful părintelui Cleopa [1]. Când a ajuns la Mănăstirea Sihăstria pr. Cleopa a primit ascultarea de cioban. A fost cioban timp de 12 ani, între 1930-1942. Dar a devenit un mare lider.
Părintele Cleopa a fost un om cu multe calități. Pe unele le-a avut de la părinți, chiar dacă erau oameni simpli, pe altele le-a deprins. Când a intrat în mănăstire era un cioban fără școală prea multă, dar cu o memorie foarte bună, moștenită de la mama sa. Era un cioban curios și isteț care a devenit mare cititor de cărți. Avea mereu cărți în traistă pe care le citea cât timp oile erau la păscut. A avut multă voință, dar și dorința de a se informa.
A avut câțiva mentori, desigur pe părintele stareț, Ioanichie Moroi, pe părintele Paisie Olaru care i-a marcat viața atrăgându-l spre monahism, pe nașul de călugărie, pr. Proclu Popa. Și chiar pe părintele cu care a stat 12 ani la oi – pr. Galaction Ilie.
Cât de mult ajută inteligența nativă în reușită și leadership?
Memoria foarte bună a fost un atu care l-a ajutat mult pe pr. Cleopa să devină lider. Pr. Ioanichie Bălan, biograful deja amintit, povestește că pr. Cleopa (care se numea Constantin Ilie înainte de a se călugări) a fost remarcat și când a făcut armata. I s-a propus lui Constantin să rămână în armată. I s-a spus că va ajunge general cu memoria pe care o avea.
Totuși, memoria bună, IQ-ul ridicat din naștere nu sunt o garanție a reușitei în viață, nici a faptului că vei deveni un bun lider. William Sidis este considerat unul din cei mai inteligenți oameni care au trăit vreodată. I-a fost estimat un IQ între 250-300. Cu toate acestea puțină lume a auzit de el.
S-a născut din oameni inteligenți, absolvenți de Harvard. Tatăl lui era el însuși un geniu. Capacitățile lui native sunt impresionante, merită să citiți despre el [2]. La 11 ani a devenit student la Harvard. A vrut să se înscrie la Harvard la 9 ani, pentru că terminase toate cursurile disponibile. Fiind prea tânăr a trebuit să mai aștepte încă doi ani pentru a fi admis. Deși avea un IQ atât de ridicat a murit la 46 de ani singur și sărac. În ultimii ani ai vieții s-a luptat cu o depresie și a lucrat ca funcționar public. Nu este deloc povestea unui mare lider și nici a unui om cu reușite profesionale remarcabile.
Un alt exemplu este Nathan Leopold, cu un IQ între 200-210. A devenit un criminal. Împreună cu Richard Leob a ucis un copil pentru a realiza crima perfectă [3]. Nu pare că l-a ajutat cu ceva acest IQ din moment ce, din păcate, l-a folosit în scopul de a ucide. Nici el nu a devenit un mare lider.
De ce a fost părintele Cleopa un mare lider?
Ciobanul Constantin, mai târziu părintele Cleopa Ilie, nu a avut IQ-ul celor doi menționați mai sus. A fost însă un om deștept cu o memorie bună care a ajuns un mare lider. Putem verifica acest lucru prin câteva întrebări propuse de John Maxwell, unul din cei mai mare experți în leadership la nivel mondial [4].
1. Oamenii i s-au supus?
Da. Părintele Cleopa a devenit conducător al mănăstirii într-o perioadă grea. Tocmai avusese loc un incendiu, starețul Ioanichie Moroi era bătrân și bolnav. Mai mulți călugări au plecat spre alte mănăstiri după incendiu. Părintele Cleopa a fost dorit de către ceilalți călugări care l-au chemat de la oi. Îl îndrăgeau. A refăcut mănăstirea și foarte mulți oameni au venit să îl caute. Erau mulți oameni simpli, dar și profesori universitari din afara țării. Dacă părintele Cleopa spunea ceva oamenii îl ascultau de bună voie.
2. Oamenii au fost dornici să se schimbe?
Da. Într-o călătorie cu trenul, pr. Cleopa a stat în același compartiment cu niște militari, printre care și ofițeri superiori. La început militarii l-au luat în râs și au vrut să se converseze cu el să poată râde de un popă. La finalul celor două ore de discuție (serioasă, dar și plină de umor) au fost pur și simplu fascinați de acest părinte, unii i-au dat cireșe, alții l-au îmbrățișat, iar alții i-au dat pomelnice. Părintele Cleopa le-a spus militarilor ce învățase în cărțile bisericești. Când aceștia au spus că nu există Dumnezeu și nici suflet, pentru că nu se văd, pr. Cleopa le-a dat câteva argumente din învățăturile Bisericii – desigur pe ton glumeț.
„Păi eu v-am spus că dumneavoastră toți n-aveți minte. Toți sunteți nebuni. Știi de ce? Am tot dreptul să vă fac nebuni.(…) Pentru că eu n-am văzut mintea nimănui niciodată! Și atunci, nu-i o nebunie să cred că aveți minte, dacă eu n-am văzut-o?(…) Păi cum să cred eu că aveți minte, dacă n-am văzut minte de când sunt eu? Nici la voi, nici la mine.(…)
Dar viața ați văzut-o vreodată?(…) Și atunci nu-i o nebunie să credem că oamenii au viață! Dacă n-o vedem! (…) Și tu ai spus că-i o nebunie să crezi ceea ce nu vezi! Dar vezi că-i faci pe toți nebuni, că acestea sunt, și noi le credem fără să le vedem.(…) Prin manifestările ei se crede că există, cu toate că n-o vezi. Așa-i și cu Dumnezeu.(…) vrei să vezi sufletul? Și durerea-i una din facultățile trupești, firești ale omului, și-i amestecată cu cele sufletești. Și după cum nu poți vedea durerea, așa nu poți vedea sufletul. Mai ales sufletul fiind duh”.
Dialogul e mult prea savuros și merită citit. Poate fi citit în cartea Minunile lui Dumnezeu din zidiri [5]. L-am transcris și eu pe blog, ar fi păcat să îl săriți.
3. Oamenii care l-au urmat s-au dezvoltat?
Da. Un mare duhovnic contemporan, pr. Irineu Curtescu, povestește cum era foarte exigent cu femeile. Aflând pr. Cleopa că pr. Irineu le trimitea acasă pe femeile ce nu corespondeau „standardelor” a avut o discuție de la mentor la ucenic. Pr. Cleopa i-a explicat ucenicului să le primească pe toate, indiferent cum sunt. Altfel va rămâne numai cu babele, iar Dumnezeu le iubește și pe femeile tinere. Desigur, pr. Irineu s-a schimbat de atunci și s-a dezvoltat [6]. E doar una din multele întâmplări. De sfaturile părintelui Cleopa se foloseau și profesori universitari de mare inteligență care îl chemau să le vorbească [7] sau veneau să îl asculte [8].
4. Oamenii care l-au urmat au avut succes?
Da. A creat o școală de duhovnici la mănăstirea Sihăstria și nu numai. Dacă sfaturile lui nu ar fi fost utile lumea nu l-ar fi urmat. Cărțile lui se reeditează. În 2010 deja erau la a III-a ediție.
Cum a ajuns un mare lider?
Părintele Cleopa a fost un om inteligent fără discuție. Totuși există mulți ciobani isteți și cu memorie bună care nu ajung așa de cunoscuți ca pr. Cleopa. Nu ajung să fie decât cel mult lideri între oile lor sau în cel mai fericit caz lideri în satul lor. Am văzut mai sus când am dat exemplul lui William Sidis. Nu l-a ajutat nici geniul din naștere. Nici faptul că a avut părinți genii și cu studii superioare. A murit depresiv și singur, deși a ajuns student la Harvard la 11 ani și a inventat o nouă limbă. Părea să fie destinat succesului. S-a dovedit că nu a fost.
Pr. Cleopa nu a avut cunoștințe de leadership, nu l-a citit pe Maxwell, nici nu a făcut cursuri de dezvoltare personală pe bani grei cu coachi și psihologi de renume. Nu știa despre EQ, despre care se spune că e responsabil pentru reușita în viață. El cunoștea doar pe mentorii lui din mănăstiri. A citit de nenumărate ori cărțile Părinților Bisericii. De acolo a învățat să își dezvolte, într-adevăr, inteligența emoțională, dar și IQ-ul. Veți vedea citind dialogul din tren cu militarii despre care am amintit deja. S-a mai dezvoltat ascultând pe alți oameni inteligenți și reținând din învățăturile lor.
Cu alte cuvinte, practicile și învățăturile Bisericii l-au format ca și lider. Voi dovedi în partea a II-a a acestui articol cum l-au ajutat învățăturile Bisericii pe pr. Cleopa să devină dintr-un simplu cioban la oi un mare lider de oameni, influențând destinele a zeci și sute de mii de oameni. Deși nu mai este fizic printre noi încă influențează oameni prin învățăturile sale.
Bibliografie
- [1] https://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/viata_p_cleopa.htm
- [2] https://clickpentrufemei.ro/cel-mai-destept-om-care-a-trait-vreodata-avea-un-iq-mai-mare-ca-einstein-dar-a-murit-singur-si-sarac/a19439517
- [3] https://www.zf.ro/business-international/top-40-cei-mai-inteligenti-oameni-din-istorie-einstein-este-pe-locul-doi-15554029
- [4] John C. Maxwell, Leadership de aur. Lecții învățate într-o viață, Ed. Amaltea, București, 2010, p. 110-115
- [5] Arhimandrit Cleopa Ilie, Minunile lui Dumnezeu din zidiri, Ed. Credința strămoșească, Iași, 2018, p. 144-159 sau Ne vorbește părintele Cleopa, vol. 6, Ed. Mănăstirea Sihăstria, Ed. a III-a, 2010, p. 89-98
- [6] Pr. Irineu Curtescu, conferință Dragostea îndelung rabdă, București, 2018 , https://www.youtube.com/watch?v=7UV-6ZfQhXk, min 11:30-final https://www.youtube.com/watch?v=5nLqo61Q37Q – min 0 până la min. 1:30
- [7] Ne vorbește Părintele Cleopa, vol. 7, Ed. Mănăstirea Sihăstria, Ed. a III-a, 2010, p. 47
- [8] Ne vorbește Părintele Cleopa, vol. 12, Ed. Mănăstirea Sihăstria, Ed. a III-a, 2010, p. 56
Am dat din întâmplare de titlul “Cum a ajuns un cioban mare leader?
M-am întrebat ce scop au aceste creații? Felul cum vă adresați altora, cuvintele pe care le alegeți dezvăluie aspecte din caracterul şi educația dumneavoastră. Ca de exemplu lipsa de respect pe care o aveți pentru limba Română. Este totuşi limba neamului românesc, nu aveți drept să o schilodiți. De când locuiesc în Anglia nu am văzut un singur englez să înlocuiască cuvintele englezeşti cu unele româneşti. Nici cetățenii altor țări dealtfel. Începând chiar cu titlul folosiți cuvântul “leader”. Asta este limba pe care românii au moştenit-o de la înaintaşii lor?
Am selectat următorul pasaj:
“Pr. Cleopa nu a avut cunoștințe de leadership, nu l-a citit pe Maxwell, nici nu a făcut cursuri de dezvoltare personală pe bani grei cu coachi și psihologi de renume. Nu știa despre EQ, despre care se spune că e responsabil pentru reușita în viață.”
Ce înseamnă “leadership”,””EQ” şi ce sunt ăia “coachi”? Se pare că la vreun colț de stradă ați auzit că “se spune” despre EQ ….”că responsabil pentru reușita în viață”, pentru că trebuie specificat cine “spune”. Toată creația este presărată cu cuvinte englezeşti, vă este ruşine cu limba neamului românesc? Dacă aveți atâta afecțiune pentru limba engleză, scrieţi în engleză. Oricare limbă ați alege primul pas este să scrieți corect.
Vă mulțumesc foarte mult de trecere și de observații. Încă nu știu dacă termenii specificați de dumneavoastră apar în DOOM, dar ei sunt folosiți în mod curent de către persoanele interesate de aceste domenii, iar limba se dezvoltă în funcție de persoanele care o vorbesc.
Vă voi da un exemplu care pe mine m-a contrariat, dar pe care sunt nevoită să îl iau ca atare. A existat o discuție între cercetători să se adopte „cireși” ca plural al cuvântului „cireașă”, „căpșuni” ca plural al cuvântului „căpșună”. Argumentul cercetătorilor care au susținut modificările a fost tocmai folosirea frecventă a acelor forme de plural de către oameni. Rămâne de văzut dacă pluralul „cireși” a fost adoptat în mod oficial, dar în mod sigur cuvintele menționate de dumneavoastră vor fi adoptate, pentru că nu au un echivalent în limba română.
Persoanele cărora li se adresează articolul sunt familiarizate cu aceste cuvinte din alte contexte. Dacă aș încerca să traduc aceste cuvinte publicul țintă nu ar mai înțelege la ce mă refer.
EQ este acel coeficient care se referă la inteligența emoțională. Este complementar celebrului IQ. Nu am simțit nevoia să citez în acel context, pentru că informația este foarte cunoscută, nu este ceva nou, o părere personală a unor specialiști.
Comentariul dumneavoastră este foarte valoros pentru mine. Vă mai aștept pe acest blog.